vineri, 1 august 2014

Moment poetic

Planeta este vie
De ce vrei s-o ucizi?
Se aud copaci gemând
Sub drujbe tremurând
Ce taie-n carne vie...
Cad trupuri, sute ...mii, 
În fiecare zi!

Planeta este vie...
De ce vrei s-o ucizi?
Faci găuri în pământ
Ca să extragi din ea,
Un simplu zăcământ.
Perfecţiunea ei o răscoleşti săpând
Cu toate că...
Eşti doar un muritor de rând

În râuri, mări, oceane
Se zbat în ape tulburi,
Printre deşeuri şi gunoaie,
Câţiva peşti ce au scăpat,
De grelele năvoade!
Planeta este vie...
De ce vrei s-o ucizi?

Sunt acum cu mult mai pline
Ogoarele cu grâne
E otravită glia şi obosit e solul
Şi dedesupt izvorul
S-avem mai multă pâine.
Ce darnic e petrolul!
Planeta este vie...
De ce vrei s-o ucizi?

În aer, apă şi pământ
Îi pui otrăvuri, şi în timp
Bolnavul tău, plângând, zăcând
Încet,  îl vei vedea murind
Căci lacom tu te-ai înfruptat
De viaţă ai stors, ai epuizat
Doar ca să... trăiesti necugetat!
Din bunătatea ei,
Ai vrut ca să iei tot.
Din dărnicia ei,
Ai vrut să o duci bine.

Ce trist e sa fii om
Şi să n-ai omenie!
Un rege pământean
Peste planeta vie...
Orice vietate-n libertate
O –lănţui în sclavie.
tu zaci în nepăsare
Şi furi cu tiranie
tu crezi în bunăstare
Mai mult ca în iubire!

Planeta este vie!!!
Durerea ei va plânge!
Furtuni şi lacrimi multe,
Stârneşti pe-ntreg pământul.
Vei înţelege oare
Că-i suferiţa ei de uragane plină?
Cutremurat puternic
Vei socoti tu oare
Că nu-i din a ei vină?